Antioxidantii

Oxigenul stă la baza tuturor plantelor și animalelor. El este cel mai important  nutrient de care are nevoie in fiecare secunda fiecare celula din organism. Fără el nu putem sa eliberăm energia din hrana cu ajutorul căreia se conduc toate procesele din organism. Dar oxigenul este o substanță chimica reactivă și deosebit de periculoasa: in reacțiile biochimice normale, oxigenul poate sa devina instabil și poate „oxida” moleculele din jur.

Acest proces pate duce la distrugerea celulelor care sa fie punctul de pornire pentru cancer, inflamații, lezări ale arterelor și îmbătrânire. Cunoscut ca un radical liber oxidant, acest echivalent al unui deșeu nuclear trebuie înlăturat pentru a îndepărta pericolul. Radicalii liberi se produc atunci când au loc procese de combustie incompleta, cum ar fi fumatul, radiații, prăjirea sau frigerea alimentelor și procese normale ale organismului.

Substanțele chimice capabile sa facă inofensivi radicalii liberi se numesc antioxidanți. Unii sunt cunoscuți drept nutrimente esențiale, cum sunt vitamina A și betacarotenul, vitaminele C și E iar alții , printre  care  bioflavonoidele, antocianidinele, picnogenolul și alte peste o suta de substanțe descoperite recent in alimentele naturale proaspete, au diverse funcții .

Echilibrul intre aportul dumneavoastră de antioxidanți și expunerea la radicali liberi poate cu adevărat sa reprezinte echilibrul dintre viața și moarte. Puteți sa înclinați balanța in favoarea dumneavoastră făcând simple modificări in alimentație și printr–o suplimentare a cantității de antioxidanți.

Una din caracteristicile cele mai evidente ale plantelor este marea lor varietate de culori vii. Culorile fructelor și legumelor provin de la mare varietate de compuși chimici numiți antioxidanți. Aceste substanțe chimice se găsesc aproape exclusiv in plante. In alimentele de origine animala sunt prezente doar in măsura in care animalele le consumă și le depozitează in mici cantități in țesuturile lor.

Plantele vii ilustrează frumusețea naturii, atât in ce privește culoarea, cât  și chimia. Ele preiau energia de la soare și o transforma in viața prin procesul fotosintezei. În cadrul acestui proces, energia solara este mai întâi transformata in glucide simple, iar apoi in hidrați de carbon mai complecși, grăsimi și proteine.

Acest proces complex are loc printr–o activitate destul de puternica in interiorul plantei și totul se desfășoară prin schimbul de electroni dintre molecule. Daca se îndepărtează de la locurile lor in acest proces, ei pot crea radicali liberi, care pot produce perturbări in funcția și structura plantei. Ca mecanism de apărare planta ridica un scut împrejurul reacțiilor potențial periculoase, care absoarbe aceste substanțe puternic reactive. Scutul acesta este alcătuit din antioxidanți care interceptează și evacuează electronii, care ar putea fi altfel sa se abată de la drumul lor normal.

Antioxidanții sunt de obicei colorați,deoarece aceeași proprietate chimica ce absoarbe excesul de electroni creează, de asemenea, și culori vizibile. Unii dintre acești antioxidanți sunt numiți carotenoizi, și aceștia sunt in număr de sute. In ce privește culoarea, ei variază de la culoarea galbena a beta carotenului(dovleac), la rosul licopenului(tomate) pana la culoarea portocalie a critoxantinelor (portocale). Alți antioxidanți pot fi incolori și aceștia cuprind substanțe chimice cum este acidul ascorbic(vitamina C) și vitamina E,care acționează ca antioxidanți in alte parți ale planetei ce trebuie protejate de pericolul electronilor greu de stăpânit.

Ceea ce face ca acest proces sa fie semnificativ pentru noi,ființele vii, este faptul ca suntem producători de mici cantitatea de radicali liberi pe parcursul vieții noastre. Simpla expunere la soare, la anumiți poluanți industriali și aporturi dezechilibrate de nutrienți creează cadrul pentru o afectare nedorita produsa de radicalii liberi. Radicalii liberi sunt periculoși.

Noi nu producem  in mod normal antioxidanți care sa ne protejeze împotriva radicalilor liberi. Din fericire, antioxidanții din plante lucrează in corpurile noastre in același fel in care lucrează in plante. Un aport constant de fructe și legume in stare proaspăta ne asigura necesarul de antioxidanți, acesta trebuie însă corelat cu nevoile personale.

Principalii antioxidanți :

RESVERATROLUL

Este cel mai puternic anti-oxidant natural cunoscut

Există într-o cantitate de 50-100 mg / g pieliţă de strugure, mai mult decât dublul oricărei alte surse identificate. Se găseşte în general în fructele de culoare violet (dar nu numai) : sucul de struguri negri, sâmburii de struguri, dude, mure, coacăze, prune, afine, dar și din varza de Bruxelles, fragi, alune

Are un efect direct de distrugere tumorală, acţionând împotriva oricărui tip de localizare tumorală, dar și asupra celor hormono-dependente (sân, ovar, testicul, ficat, stomac)

Are un potenţial anti-oxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E la un loc

Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia anti-oxidativă a LDL-colesterolului

Scade nivelul sangvin al colesterolului total și al trigliceridelor

Este un vasodilatator arterial

Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic

Are capacitatea de a inhiba agregarea plachetară indusă de trombină => efect anti-trombotic

Are efecte anti-SIDA, antivirale , antialergice , antibacteriene şi antiinflamatoare

Măreşte elasticitatea articulaţiilor, stimulând sinteza fibrelor de colagen și prin aceasta preîntâmpină ridarea și îmbătrânirea pielii, menţinându-i elasticitatea şi tinereţea

Efect protectiv faţă de boala Alzheimer întârziind degradarea neuronilor și există studii încurajatoare referitoare la potenţialul terapeutic al său și alte boli neuro-degenerative

Creşte durata de viaţă și potenţialul reproductiv la animalele de experienţă pe care a fost testat (15-30%)

Are efect  fito-estrogen ca și soia

Previne și combate eficient osteoporoza

dr.Bosoiu Andi

tel.0722230777

Advertisements

Cura cu boabe de ienupar

 ienupar 1 Ienuparul este una dintre plantele care nu au anotimp, fiind mereu verde si viu. Chiar si iarna, cand afara este ger, fructele sale continua sa se coaca.

Primele utilizari ale ienuparului in scopuri medicinale au fost consemnate in urma cu trei milenii, in zona muntoasa a Indiei, spre Tibet, unde era folosit contra bolilor pulmonare, dar si in ritualurile de purificare ori de alungare a spiritelor rele. In medicina celtica, boabele de ienupar prajite erau folosite pentru o bautura care alunga oboseala si tinea luptatorii treji pe timpul noptilor.

La noi in tara, ienuparul creste in zona alpina si subalpina, in locuri deschise si bine insorite, la marginea padurilor de pin, fag ori chiar prin jnepenisuri. Boabele de ienupar contin vitamina C, vitamine din complexul B, fier si crom.

Ienuparul se utilizeaza in deosebi ca diuretic, antiseptic al cailor urinare, antispastic, sudorific, expectorant si antitusiv.

 Cura cu boabe de ienupar dureaza 23 de zile.Este o modalitate exceptionala de purificare, de detoxifiere si de amplificare a rezistentei organismului.Prin administrarea de ienupar,organismul imprumuta ceva din taria si rezistenta acestui arbust si devine mult mai puternic in fata infectiilor de tot felul, ce apar mai ales in timpul iernii.

 Cura cu ienupar este indicata in multiple afectiuni :

afectiuni renale, dischinezie biliara, alte afectiuni hepatice si biliare, afectiuni gastrointestinale,afectiuni ale glandei tiroide(hipo si hiper), afectiuni cardiace si circulatorii, anorexie, astm bronsic, bronsita, colibaciloza, transpiratia picioarelor, furunculoza, hemofilie, stomatita, neurastenie, afectiuni ale prostatei, psoriazis, hipertensiune arteriala, migrene, infectii pulmonare, reumatism, dereglari hormonale, anexite si metroanexite, guta, hipercolesterolemie, menopauza, nevralgie intercostala, sciatica, obezitate, scleroza multipla, paralizie, mastoza chistica.

Cum se face cura?ienupar2

In prima zi se iau 4 boabe, in a doua 5 boabe iar ulterior tot asa , pana in ziua 12 cand vor trebui luate 15 boabe. Incepand din ziua a-13-a se va lua o boaba in minus, scazand pana vom ajunge, din nou, pana la 4 boabe.

 Inainte de a fi inghitite, boabele se vor mesteca foarte bine pentru a fi bine maruntite.

Cura se poate realiza de 2-3 ori pe an ,cu pauze de minim 7 zile intre ele.

 Atentionari: cura este contraindicata femeilor insarcinate – provoaca contractii,iar cei cu nefrita acuta sau cronica e necesar sa fie atenti si sa opreasca adimistrarea daca apar manifestari neplacute.

Este important de retinut ca nu trebuie prelungita cura peste termenul stabilit, deoarece poate deveni daunatoare pentru rinichi.Pe parcursul curei, nu se consuma deloc carne, prajeli, alimente conservate cu aditivi alimentari.

Va doresc succes !

dr.Corfariu Oana

Regimul Oshawa

Regimul Oshawa numărul 7.

Dr. George Oshawa pornind de la ideologia chineza a energiei complementare yin-yang a promovat si dezvoltat dieta macrobiotica si a descris 7 nivele ale alimentației culminând cu celebrul regim Oshawa nr 7. Dieta Macrobiotica s-a născut in jurul ideii  de a se consuma ca hrana de baza doar cereale si eventual suplimentate cu  legume sau fructe in special cele considerate a avea energetica Yang. Celor care recurg la aceasta dieta li se recomanda sa mestece hrana îndelung înainte de a fi înghițita, sa nu facă excese alimentare si sa prepare alimentele cat mai simplu. De asemenea se începe cu regimul numărul 1 care este mai permisiv ajungând la regimul numărul 7 in care se consuma doar 4 cereale si nimic altceva si anume (grâu, mei , hrișca si orez). Dr. George Oshawa a efectuat numeroase studii pe pacienți evidențiind rolul major al alimentației in patologie si in deosebi in afecțiunile tumorale, demonstrând ca o dieta controlata si bine adaptata pacientului poate rezolva acest tip de probleme.

Concret acest regim Oshawa nr 7 consta intr-o alimentatie exclusiv bazata pe cele 4 cereale hrișca, mei, grâu si orez ce pot fi consumate sub diferite forme de la terciuri si supe pana la turte sau biscuiți, in funcție de patologie.

Hrișcahrisca

Fagopyrum esculentum ,este de fapt o pseudocereala pentru ca nu se înrudește cu cerealele comune,bobul are forma asemănătoare cu sămânța de floarea soarelui de dimensiune 2-4 mm de culoare maro roșiatic sau verde, plantamai puțin cunoscuta in zilele noastre dar destul de mult utilizata si cultivata de strămoșii noștri.

Compoziție: amidon pana la 81% , proteine 18% cu o mare concentrație de aminoacizi ca treonina, lizina si triptofan, minerale: fier, zinc si seleniu , antioxidanți:rutina si tanini ; si compusi aromatici.

Aceasta compoziție speciala o face utila in tratamentul insuficientei venoase cronice, hipertensiune, fragilitate vasculara datorită rutinei;in diabetul de tip 2 si ovar polichistic si mai nou se fac cercetari referitoare la efectele hipolipemiante .

Hrișca se prepara foarte ușor prin înmuiere in apa rece devenind un aliment răcoritor, se poate  fierbe foarte ușor sau din faina se fac clătite sau turte.

Meiulmei

Panicum milliaceum una dintre cele mai vechi cereale folosite pe pământ, este un bob mic de 2-4 mm de culoare galbena

Conține pana la 86 % amidon, 10 % proteine si 4 % lipide

Se indică să fie consumat în perioadele de convalescenţă şi în stările de debilitate precum şi în caz de surmenaj psihic, astenie fizică şi intelectuală, ceea ce arată că este excelent pentru perioadele de suprasolicitare, efort; ca diuretic se foloseşte în litiază urinară şi afecţiuni renale.

Neavând gluten se indica la pacienții cu boala celiaca sau intoleranta la gluten.

Se poate prepara fiert sub forma de mămăliga sau faina de mei se înglobează in alte preparate, nu se poate face pâine pentru ca nu are gluten si nu creste.

Grâulgrau2

triticum vulgare este una dintre primele cereale folosite pe scara larga cu un bob de 3-5 mm de culoare bruna si fusiform

conține pana la 52 % amidon, 13 % proteine, 10 % lipide, 13 % fibre vegetale si minerale ca: fier, magneziu, calciu, fosfor, potasiu, zinc si vitamine din grupul B

este cea mai bună cereală care poate fi utilizată pentru creşterea în greutate pentru a beneficia de toate calitățile sale ar trebui consumat fie sub formă de terci, de pâine integrală sau grâu fiert; cei care nu-l digeră bine este bine să fie folosi ca făină foarte bun pentru pâinea nedospită, chapati sau dejun Kolath

precauţii; poate cauza alergii, poate grava artrita, conține gluten

Orezul

Oryza sativa este de doua tipuri cel cu bob lung si cel cu bob rotund iar culoarea poate fi de la brun la alb

Conține pana la 83 % amidon, 6% proteine, 2 % fibre si minerale ca potasiu, magneziu, calciu si vitamine din complexul B, vitaminele E si K

se folosește în cazul stărilor de vomă, în anorexie, în caz de digestie slabă, diaree, enterită, balonare şi hipertensiune arterială, orezul integral, cafeniu, este ceva mai greu de digerat, dar conţine tot complexul de vitamine B spre deosebire de orezul alb. Este foarte hrănitor contribuind la dezvoltarea armonioasa a tuturor țesuturilor corpului.

Se poate prepara prin fierbere sub forma de terciuri din boabe întregi sau din faina.

Dr Andi Bosoiu-colaborator

+40722230777

andibosoiu@gmail.com

 

 

 

Exista alternative naturale la antibiotice

 Primul antibiotic a fost descoperit in 1929 de catre Alexander Fleming, un bacteriolog englez.El a decoperit ca stafilococii pe care-i cultiva se descompuneau intr-un anumit mediu si a observat ca responsabil pentru aceasta era un mucegai-Penicillum notatum, care contaminase accidental mediul de cultura.Substanta antibiotica pe care a extras-o s-a numit penicilina.Totusi ea a ramas neutilizata timp de 17 ani.In 1939 ,doi cercetatori englezi au reluat descoperirea lui Fleming si i-au testat valoarea terapeutica pe soareci.Aceste experiente, fiind incununate de succes, au deschis drumul pentru utilizarea ei la oameni.Ea s-a dovedit eficienta in numeroase infectii: pneumonie, difterie,  gonoree, scarlatina, reumatism articular acut etc.

 Toata lumea a fost cuprinsa de euforie.Se credea ca in sfarsit se descoperise medicamentul miraculos.Si intr-adevar bolile infectioase care au fascut atatea victime, au putut fi tratate usor cu ajutorul penicilinei.Produsele -pe baza de penicilina care puteau fi cumparate de oricine fara reteta-au invadat piata.

 Totusi vanzarea ei libera a incetat in 1955 in multe tari din Europa.Ea nu a mai putut fi procurata decat pe baza de reteta.Numarul microbilor deveniti rezistenti la penicilina, precum si la o serie de alte antibiotice descoperite intre timp-crescuse periculos de mult.

 Din pacate, administrarea antibioticelor se face si in zilele noastre cu prea mare usurinta, in situatii in care nu e neaparat nevoie de administrarea lor, iar modul de administrare este de asemenea de multe ori nerespectat.Aceasta aduce cu sine mai multe probleme:

-organismul este privat de posibilitatea de a se ajuta singur si de a-si exercita forta de aparare

-sistemul imunitar este perturbat in urma tratamentului cu antibiotice, deoarece acestea exercita o influenta negativa asupra lui si de asemenea perturba flora cutanata si intestinala

-se dezvolta o rezistenta nedorita a microbilor fata de antibioticele folosite necorespunzator si la o infectie ulterioara e necesara fie o doza crescuta de antibiotic, fie folosirea altui antibiotic.

 Antibioticele naturale, pe care le gasim in plante sunt o solutie salvatoare in multiple situatii.As spune ca ar fii firesc sa fie primele la care sa ne gandim in cazul unei infectii-si numai in cazurile exceptionale in care isi dovedesc ineficienta, sa ne gandim la administrarea antibioticelor de sinteza.

 Antibioticele naturale actioneaza in mod dublu  asupra organismului:

-in mod direct asupra microbilor (actiune bactericida si bacteriostatica)

-in mod indirect-prin imbunatatirea raspunsului imun al organismului.Astfel, il ajuta mult in lupta impotriva microbilor.Antibioticele naturale sunt in mod special bogate in oligoelemente si toate procesele de aparare ale organismului functioneaza mult mai bine-este ca in povestea cunoscuta, in care eroul cere corbului sa ii aduca apa vie si apoi reuseste cu mult mai mare usurinta sa omoare balaurul.

 De ce nu dezvolta microbii rezistenta la antibioticele naturale?

  Pentru ca d.p.d.v. chimic, antibioticele clasice sunt constituite dintr-o singura molecula,iar microbului ii e usor sa fabrice o enzima capabila sa o neutralizeze.Anibioticele naturale sunt compuse din numeroase molecule diferite.Un microb care ar incerca sa dezvolte rezistenta fata de antibioticul natural, ar trebui sa produca fie o enzima capabila sa neutralizeze toate aceste molecule deodata-ceea ce nu este posibil, fie o mutime de enzime diferite, ceea ce iar nu este posibil.In plus,antibioticele naturale sporesc forta de rezistenta a organismului,spre deosebire de antibioticele clasice ,care o reduc.

 Din experienta mea, am observat ca cele mai eficiente antibiotice naturale sunt uleiurile esentiale.Acestea sunt preparate lichide, alcatuite din substante uleioase si aromatice, extrase din plante prin distilare sau presare.Ele se administreaza pe cale orala, pe cale cutanata sau prin inhalatii.

 Dintre cele mai puternice uleiuri esentiale as aminti:

Antibacteriene : oregano si cimbru

Antivirale: busuioc,eucalipt,oregano,arbore de camfor,cimbrisor

Antifungice: oregano, palmarosa, cimbru

Antiparazitare: oregano, cimbru, cimbrisor, neem

Uleiurile indicate pentru copii: lavanda,arbore de camfor

 Exista de asemeni,combinatii de uleiuri esentiale, alcatuite pe baza anumitor proprietati asemanatoare.Exista un ulei esential combinat numit Thieves (hoti) ,care a fost creat pe baza relatarilor istorice despre patru hoti din Franta care au folosit cuisoare, rozmarin si alte esente, ca sa se protejeze in timp ce jefuiau bolnavii de ciuma.Acest amestec a fost testat de Weber State University Ogden din Utah, iar rezultatele au demonstrat o eficienta de 99,9% impotriva bacteriilor din aer.

Pentru a ne convinge de eficienta administrarii uleiurilor esentiale, putem face o aromatograma-este asemanator cu antibiograma, doar ca se face cu ulei esential pentru a vedea care ulei este cel mai potrivit in cazul infectiei de care suferim.

 Este important de retinut ca uleiurile esentiale nu se administreaza intern nediluate, ci se iau intr-o lingurita de miere sau pe miez de paine, iar nr de picaturi variaza in functie de nr de kilograme, varsta si afectiune.Tratamentul intern cu ulei esential dureaza aproximativ 10-14 zile, se face o pauza si apoi se poate relua.

De asemenea,este important sa stim ca nu se alica direct pe piele ,ci se amesteca cu ulei de migdale dulci sau ulei de floarea soarelui etc.Ele nu se administreaza intern femeilor gravide si copiilor sub varsta de 5 ani.

Proprietatile curative ale uleiurilor esentiale pe care le folosim depind in mod direct si de gradul de puritate al acestora.Din aceasta cauza, este necesar sa le folosim pe cele care sunt 100% naturale .

Alte antibiotice foarte eficiente pe care le-am folosit de-a lungul anilor sunt :Argintul coloidal-ionic (despre care voi scrie un articol separat) ,extractul din samburi de gref, frunzele de maslin (sub forma de capsule sau tinctura) si tinctura de propolis.

Este important sa stim ca aceste alternative naturale la antibiotice exista si sunt oricand la dispozitia noastra.

dr.Corfariu Oana

Tratamente naturiste-Cum sa alegem planta potrivita

Tratamente naturiste-Cum sa alegem planta potrivita

Daca ne gandim la conceptul de sanatate si boala,trebuie sa recunoastem ca el este privit astazi foarte diferit fata de cum era privit in trecut .Orice abatere de la starea firesca de echilibru, de multumire, de implinire era considerata in trecut o stare de dezechilibru, o stare de boala. Fiind considerata astfel, se luau in mod firesc toate masurile necesare pentru remedierea situatiei si restabilirea echilibrului.

In zilele de astazi, cand apar simptome minore (ex.apar dureri menstruale,insomnii,tulburari  de digestie etc), nimeni nu face nimic; pana cand nu se cronicizeaza, ele sunt considerate aproape firesti .Astfel, omul modern renunta foarte usor la starea lui de sanatate, la starea lui de bine.Bolilele cronice se trateaza mult mai greu, de aceea e mult mai intelept sa ne obisnuim sa folosim plantele medicinale ca metoda de armonizare, de preventie si sa le utilizam inca de la apritia primelor simptome.

In traditia orientala (in traditia chineza si in cea indiana) , spiritualitatea  si medicina formau o singura ramura si erau intr-o perfecta colaborare.Astfel, omul era privit ca intreg si tratat ca atare, atat cu nevoile lui fizice, cat si sufletesti sau spirituale. Era cunoscut faptul ca orice boala are si o cauza psihoemotionala  si ca omul are atat un corp fizic, vizibil, cat si un corp invizibil (enegetic)

Plantele medicinale ofera un ajutor imens in tratarea afectiunilor si a dezechilibrelor. Ca si fiinta umana, ele au o parte vizibila, si o parte invizibila (energetica) si atunci alegerea unei plante nu se face numai din prisma proprietatilor fizicochimice, ci si din prisma specificului energetic al acelei plante.Vedem deci ca nu e atat de simplu sa recomandam plante. Nu este gresit sa le recomandam, bazandu-ne doar pe proprietatile fizicochimice, dar nu vom avea rezultatele sperate, pentru ca nu a existat o potrivire completa intre planta si respectiva afectiune.

De asemenea, plantele inmagazineaza in ele toata energia de care avem nevoie:energia apei, energia pamantului, energia soarelui, energia aerului si astfel ne imbogatim foarte mult prin administrarea plantelor medicinale.

Conf psi 3

Voi ilustra cateva exemple de administrare a plantelor medicinale intr-o simptomatologie simpla, dar necesar a fi remediata cat mai repede : Insomniile

1.Roinita (Melissa Officinalis )roinita

Este indicata in insomnii, cefalee, tulburari cardiace(palpitatii, hipertensiune arteriala),balonari, sindrom premenstrual etc

Din punct de vedere subtil, energetic, roinita genereaza un spatiu interior in care ne putem regasi ,un spatiu asemanator copilariei, aduce o stare de liniste, de echilibru si protectie, ne ajuta sa redescoperim savoarea vietii.

Astfel,indic tratamentul cu roinita tuturor persoanelor care sufera de insomnii datorita faptului ca se simt lipsite de protectie ,lipsite de ocrotire, se simt in „bataia sortii”.

2.Valeriana (Valerianae radix)

Este indicata in insomnii, depresii, hipertensiune arteriala, tulburari neurovegetative (digestive,respiratorii,cardiace)etc

Din punct de vedere subtil, radacina de valeriana ajuta fiinta sa se desprinda de influentele perturbatoare, linisteste gandurile, ajuta fiinta sa ramana in contact cu sinele ei interior, ajutand-o la refacerea echilibrului emotional.

Astfel,indic valeriana(mai ales sub forma de capsule sau tinctura) persoanelor care sufera de insomnii din cauza faptului ca nu isi pot linisti mentalul, ca sunt inca legate de problemele de la serviciu, ca nu se pot desprinde de zbuciumul vietii.

3.Lavanda (Lavandulae flores)lavandaa

Este indicata in insomnii, cefalee, depresie,hiperexcitabilitate nervoasa, tulburari functionale pe fond de agitatie.

Din punct de vedere subtil, florile de lavanda aduc liniste, echilibru, armonie, inaltura teama de necunoscut si de schimbare.Lavanda este considerata o planta initiatica, ne ajuta sa intelegem cum sa transformam influentele exterioare.

Toate experientele exterioare prin care trecem ,vin spre noi pentru a ne ajuta sa ne transformam.Daca uneori ne este frica de acele schimbari care sunt necesare in viata noastra ,lavanda ne poate ajuta sa le acceptam si sa mergem mai departe.

Plantele sunt un ajutor ,un ghid care ne ofera un model energetic .Daca o anumita situatie de viata ne produce la un moment dat neplaceri, pentru ca nu stim sa o integram in viata noastra, dupa un tratament adecvat cu planta potrivita, vom invata cum sa reactionam, cum sa ne manifestam in armonios in acea situatie . Bineinteles  ca dupa ce ne insusim acea energie/situatie, nu va mai fii necesar sa apelam ajutorul plantei.Corpul nostru va stii singur cum sa reactioneze si vom putea merge mai departe pe scara evolutiei noastre.

Cel care m-a ajutat sa inteleg mai bine valoarea subtil-energetica a plantelor  a fost dr.Dorin Dragos ,prin intermediul cartilor sale “Plante de leac pentru suflet ” si “Medicina psihocauzala”

Concluzii:

Putem observa ca toate cele 3 plante de mai sus au indicatii asemanatoare din punct de vedere fizicochimic ,dar exista o diferentiere din punct de vedere subtil, o nuantare specifica. De aici rezulta eficienta administrarii, atunci cand luam in considerare si partea subtila, energetica a plantelor medicinale.

Recomand cu caldura,ca in toate tratamentele naturiste sa tineti cont si de aspectul energetic ,subtil al plantelor.

dr.Corfariu Oana